Să știți că există în viața noastră un cuvânt teribil… TREBUIE. Trebuie să te rogi, trebuie să mergi la biserică, să te spovedești, să te împărtășești, dar să știți că acest cuvânt omoară sufletul nostru și noi nu-L mai putem trăi și căuta pe Dumnezeu. NU, NU TREBUIE să faci nimic din toate acestea, dacă nu dorești, dar să știți că fără o viață duhovnicească, fără spovedanie și împărtășanie, fără o căutare adâncă în inima lui, fără rugăciune, viața omului se topește!

V-ați gândit dumneavoastră cât de puțin timp petrecem noi cu Dumnezeu? Cât timp dintr-o săptămâna Îi dedicăm Lui?

Pe pământul acesta, în grijile acestea și în preocupările acestea mărunte ale lumii în care trăim, vom sta foarte puțin, dar ce facem după?!

TREBUIE!? NU, NU TREBUIE să faci nimic, dacă nu dorești, dar fără o viață duhovnicească… viața omului se topește!

Știți la ce ne ajută pe noi Biserica? Să învățăm, încă din timpul vieții să murim. Aici, în Biserică, ne pregătim să întâmpinăm acest ceas al morții, plini de putere, de nădejde, plini de credință, pentru că noi știm unde și cu Cine vom merge.

“Cu câta durere v-am născut”, spune Sfântul Apostol Pavel.

Să știți că fiecare dintre dumneavoastră este foarte important pentru parohie, pentru preot. Când vine omul și-mi pune în mână pomelnicul pe care stau scrise numele celor dragi mă gândesc așa: “Doamne, câți or fi în suferință, câți or fi în durere?” Apoi mă gândesc la cei adormiți: “Câți or fi în iad, în singurătatea iadului și câți în Rai, cu Domnul?” Citeste tot articolul →